Posts in Category: Sanatate

Metropola si sanatatea mentala: ne fac marile orase rau?

metropola

Se spune frecvent ca traversam o noua perioada de urbanizare – o era in care din ce in ce mai multi oameni se muta din orasele de provincie si din sate in orasele mari – adesea metropole cu pana la 25 de locuitori per metru.Intr-adevar, ONU prevede ca pana in anul 2050 doua treimi din populatia globului sa traiasca in orasele mari. Factorii de decizie poitica s-au concentrat pe efectele economice si de mediu ale acestei dezvoltari. Dar au acordat mult mai putina atentie efectului unei aemenea mutari asupra sanatatii mentale. Date fiind atat de multe experiente urbane care streseaza si creaza temeri – tam-tamul, zgomotul, competiția, densitatea, atmosfera nenaturala și frenetica, apropierea fortata de persoane străine, mulțimea pestrita și izolarea – nu ar trebui sa acordam mai multa atentie mentalului si chiar patologicului experientei de viata la oras?

Problema despre “metropola si viata mentala” a ocupat mintea multor celor care au incercat sa vada o logica a ultimei mari perioade de urbanizare – enorma migratie a populatiei rurale catre oras din perioada industrializarii, care a avut loc in secolul 19, in Europa si America de Nord. Sociologul german Georg Simmel a fost primul care a descris ceea ce el a numit atitudine “blazata” a locuitorului de la oras – un fel de indiferenta psihologica necesara vietii de la oras.

In acelasi timp, stiinta epidemiologica o mare cantitate disproportionata de boli mentale printer cei care locuiesc acum la oras – de la delirium alcoolic al imigrantilor rurali dezradacinati la caderi nervoase denumete adesea schizofrenie.

Psihiatrii incearca demult sa gaseasca sensul acestor probleme. Este oare adevarat că cei mai predispusi la colaps mental ” merg in deriva” spre anumite cartiere din oraș unde se simt ca acasă? Sau este ceva din viata stresanta a orasului care determina aceste caderi nervoase ale persoanelor altfel bine adaptate cu viata de la tara? Daca este a doua varianta, atunci ar trebui sa examinam ce se intampla cu viata de la oras: numarul mare al locuintelor, privarea, saracia si somajul si dinamica raselor si rasismul ce s-au intensificat in ultimul timp, etc.

Dar pe de alta parte, poate toti acesti factori ii afecteaza pe cei vulnerabili datorita unei predispuzitii biologice. Sau poate sunt ambele:sunt tulburarile mentale in individ, in oras sau in relatia dintre ei?

Va recomandam : Alpha Gamma Phi

Intrebari fara raspuns

In ciuda muncii demografice, epidemiologice si sociologice, aceste probleme raman nerezolvate: nu s-a a juns la niciun consens legat de relatia dintre viata mentala si metropola. Data fiind ridicarea mega-oraselor si provocarilor planificarii serviciilor de sanatate mentala, aceasta problema este si mai presanta decat a fost in secolele 19 si 20.

Intr-un ziar scris pentru Consiliul de Cercetare Economica si Sociala (ESRC)portofoliul Transformari Urbane,si care au rezultat in urma unor ateliere interdisciplinare, am argumentat ca pentru a raspunde la aceasta intrebare ar trebui construit un pod pestegolul dintre stiintele sociale si cele biologice. Recentele dezvoltari stiintifice in domeniul biologic a schimbat intelegerea noastra despre organisme si relatia lor cu mediul fizic si social.

Ar putea insemna combinarea a zeci de date epidemiologice detaliate de pe strazi si din cartierele din sud-estul Londreicu cercetarile curente ale neurologiei stresului – si cu munca antropologica, ceea ce la scara redusa, inseamna interactiunea viata-strada.

Sarcina cercetatorilor este una provocatoare. Este procesul munci in orase la fel, ca de exemplu in Shanhai si Londra? Va fi numărul de variabile și factori în aceste cai neurosociale atât de mare încât să sfideze încercările noastre de a le încadra într-o teorie coerentă?

Cu toate acestea, în cazul în care vom ajunge la un rezultat cu consecințele urbanizarii pentru sanatatea mentala de astazi, trebuie sa începem să gândim foarte diferit despre viata la oraș – nu doar ca o formă de organizare socială, care are consecințe biologice, ci ca o formă de viață ale cărei aspecte neurologice și sociologice sunt complet inseparabile una de alta.